…via Geneva

Era dimineata sau pranz, cum va cade mai bine. Deodata se aude un zgomot puternic. Doua colege tresar. Si un coleg tresare dar de el nu mentionam, ca nu e man-like.

Ne uitam de unde vine zgomotul. De afara. La geam era un porumbel alb care batea cu ciocul. Destul de isteric. Deschidem geamul, il poftim inauntru, il intrebam daca bea o un pahar cu apa, o cafea, dar ne refuza politicos cu o miscare de stanga-dreapta a capului. E un porumbel frumos, alb si are un aer crestin, asa. Dar pare cam obosit. Il intrebam de unde vine si atunci ne arata dosul. Placuta de inmatriculare avea numere de Elvetia, Geneva, mai exact. Am facut privirea roata sa vad daca vreun coleg se panicheaza. Nu s-a panicat niciunul si m-am linistit: nu e vorba de conturi bancare.

Ne intinde un piciorus si un biletel se lasa aratat. Lungeanca, sau Marry Antoinette :P il ia, il citeste si izbucneste: Old Spice, frate.

Porumbelul ne face cu ochiul, ne arunca: pentru ca stim ca sunteti potriviti pentru asta; for real men only. Se intoarce pe gheara din spate (calcaiul, cum ar veni) si isi ia zborul.

Pentru cine crede ca am inceput sa visam porumbei albi pe geamuri, mai jos sunt dovezile primului DM.

Ah, acelasi porumbel a batut in geam si la verisorii RUSU+BORTUN Brand Growers.

Tags: , , , , ,

Leave a Reply