Mosule, chiar daca imi impartasesc wish list-ul mai tarziu, iti spun succint:
Imi doresc tot ce si-au dorit ceilalti de pana acum!
Asa ca … tot ce ai pe lista … just make it double!
Mosule, chiar daca imi impartasesc wish list-ul mai tarziu, iti spun succint:
Imi doresc tot ce si-au dorit ceilalti de pana acum!
Asa ca … tot ce ai pe lista … just make it double!
Draga Mos Craciun,
Cand eram mai mica(nu Paraia, nu acum un an) eram convinsa ca tu existi. Ma certam constant cu colegii mei de scoala in timpul sarbatorilor, incercand sa-i conving ca tu nu esti o inventie a parintilor nostri. Chiar si cand am realizat ca de fapt scrisorile mele catre tine erau citite de mama si de tata cu scopul de a sti ce sa-mi ia de Craciun, am continuat sa cred ca tu existi, doar ca treci numai pe la cei care intr-adevar au nevoie de tine. Asa ca, pana anul acesta tot ce era legat de sarbatorile de iarna ma fascina, de la cizmulite pe care trebuia sa mi le streg ca sa le pun curate la usa pentru Mos Nicolae, facutul bradului in mii de culori(desi mai tarziu mi-am dat seama ca miile de culori din brad nu aratau foarte frumos din punct de vedere estetic), pana la Mos Gerila(nu, nu este Mos Craciun). Trebuie sa precizez ca eu am avut 3 mosi spre deosebire de ceilalti copii: Mos Nicolae, Mos Craciun si Mos Gerila, care venea de Anul Nou:). Anul acesta nu a mai fost asa. Acum doua saptamani am descoperit ca tu, de fapt nu ajungi nici macar la copiii carora nu le iau cadouri nici mama, nici tata, nici bunica sau bunicu’. Am fost foarte dezamagita sa constat ca la acesti copii ajunge un om cu un costum ieftin de Mos Craciun, care nici macar nu si-a dat silinta sa gaseasca un costum rosu, multumindu-se cu unul mov. Aceasta proasta copie a ta nici macar nu avea cu el sacul cu cadouri. Acestea erau insirate pe podea, impartite in doua mari categorii: pentru copii normali, pentru copii cu hadicap. Si cu toate acestea, copiii stateau sa-si repete, inainte sa ajunga in fata acestui mos, poezia sau cantecelul pe care il invatasera pentru el. Dar ce m-a dezamagit cel mai rau a fost sa constat ca sunt foarte putini oameni care s-ar “deranja” chiar sa vina si sa-i cunoasca pe acesti copii. Iar alti oameni pe care eu ii consider prieteni, incearca sa se scuze aducandu-mi argumente de genul:”mai rau le faci”. Ei bine, nu sunt de acord cu acesti prieteni ai mei. Iar pentru anul viitor imi doresc sa nu imi mai doresc nimic, ca sa las loc si pentru dorintele acestor copii!!
anul acesta mi-as dori sa imi aduci un trenulet electric, o carte cu povesti si zapada.
multumesc.
Am pornit pe panta asta a noutatilor vizuale si nu ma mai pot opri (am si ceva timp liber, recunosc).
Asa ca trecem la dragostea dintai! AdPrint are un nou tutore, care impreuna cu parintii naturali il va ajuta pe pustiul de 9 ani sa fie mai minunat ca pana acum.
Sa bata tobele, sa sune trambitele, sa raga leii, there’s a new kid on the block…
Nu e despre ce credeti voi, e despre ce stiu eu, ha!
Prea multe vorbe, m-am gandit eu launtric… stiu ca printre bloguri sintem noi care te facem pe tine, mosule ce tanar esti, insa avem noutati vizuale de anuntat cu negraita bucurie… S-a nascut un logo. E grasut, sanatos, galben in obraji, doctori de renume i-au dat nota mare… cantati, laudati si va bucurati!
1. Mi-e putin frica de unii dintre voi.
2. Aveti grija ce va doriti.
3. Mosule, ce tanar esti!
Moscraciune, Moscraciune,
Pentru mine as vrea oameni dragi fericiti (urmeaza o insiruire de oameni dragi):
Te pup pe fes,
A ta, Sesilia